Lagom – secretul suedez al vieții bune

Sursa foto: arhiva personală

De Suedia m-am îndrăgostit pe nevăzute. Nu am vizitat-o niciodată, cel puțin nu în sensul acela clasic în care îi treci pragul și-i cutreieri străzile, însă sufletul mi-e mai aproape de ea decât de orice altă țară. E ca și cum ai îndrăgi foarte mult un om, în ciuda faptului că nu v-ați cunoscut în realitate, ci doar v-ați conversat pe e-mail sau la telefon.

Eu am fost introdusă pe tărâmul Suediei grație poveștilor spuse de oamenii care au locuit sau care încă locuiesc acolo. A fotografiilor de pe Pinterest, a videourilor (ca cele realizate de Jonna Jinton), dar și a cărților. Ei bine, o astfel de carte a fost scrisă de Lola A. Åkerström și se numește Lagom. Secretul Suedez al Vieții Bune.

Ce înseamnă lagom?

Scris “lar-gohm” și pronunțaț “laaar-gum” este versiunea prescurtată a structurii “laget om”și se traduce prin “în jurul echipei”. Termenul de lagom își găsește rădăcinile în vremea vikingilor care, legenda spune, obișnuiau să împartă o băutură alcoolică din miere fermentată în jurul unui foc, astfel încât să ajungă fiecăruia dintre membrii echipei.

Plecând de la acest mod de gândire adânc împământat, putem spune că lagom înseamnă “exact cantitatea potrivită” sau “totul cu moderație”. Așadar, de câteva secole încoace, suedezii își ghidează pașii în viață după lagom sau, după ceea ce eu înțeleg a fi un echilibru. Indiferent că vorbim de afaceri, de amenajarea casei, de alimentație sau de modurile de relaxare, principiile lagom sunt urmate cu rigurozitate. Și pentru că am uluită de ceea ce am descoperit, am adunat câteva dintre frumoasele și surprinzătoare cutume suedeze.

  • “Tăcerea suedeză”. Dacă aș fi interacționat cu câțiva cetățeni ai Suediei înainte să citesc această carte, mi-aș fi spus probabil că sunt un popor rece și indiferent. Acum însă, pot spune că dorința lor de a conversa cât mai puțin cu ceilalți în spațiile publice sau mijloacele de transport reprezintă modul lor de a nu ma deranja cu prezența lor.
  • “Invidia suedeză”. Nu știu dacă acest obicei se aplică și în alte țări, însă în Suedia oamenii nu se laudă cu succesele lor, lăsând faptele să vorbească în locul lor. Și fac asta atât pentru a nu-i face pe ceilalți să se simtă incomod, dar și pentru a nu da genera ceea se poartă numele de den svenska avundsjukan, adică invidia suedeză.
  • Nevoile înaintea dorințelor. Dacă Piramida lui Maslow vă este cunoscută, atunci veți înțelege și motivul pentru care suedezii pun mare preț pe satisfacerea nevoilor. Astfel reușesc mai ușor să-și îndeplinească și dorințele și să atingă acea stare de mulțumire pe care o căutau.
  • Fika. Acest ritual este, de departe, unul dintre preferatele mele. Tradus prin “a te opri din treabă” ori prin “a lua o pauză”, fika este un obicei practicat chiar și de 2-3 ori pe zi de către suedezi. Prin urmare, vreme de câteva minute aceștea savurează o ceașcă de cafea și o prăjitură, fie pentru a se conecta cu cei din jurul lor, fie cu ei înșiși.
  • Minimalism. Cine este familiarizat cu brandul Ikea, știe cu siguranță și viziunea suedezilor legată de minimalism. Iar dacă în ceea ce privește decorul și designul de interior, aceștea consideră că lucrurile trebuie să fie ori practice ori să aibă o valoare sentimentală (sau ambele), în relația cu machiajul și vestimentația mizează pe naturalețe, confort și utilitate.
  • Echilibru viață-muncă. Am fost surprinsă să aflu că în Suedia se acordă prin lege 5 săptămâni de vacanță, 480 de zile de concediu pentru îngrijirea copilului, la care se mai adaugă și multe alte sărbători. Însă nu pot să nu aplaud inițiativa de a-i ajuta pe cei ce locuiesc în această țară să petreacă mai mult timp în sânul familiei, ceea ce le sporește cu siguranță și motivația la locul de muncă.
  • Plata taxelor nu e o corvoadă. Am găsit interesant faptul că în suedeză cuvântul taxă se traduce prin skatt, care înseamnă și comoară. Din acest motiv, cât și datorită transparenței pe care autoritățile o arată în folosirea banilor publici, suedezii nu privesc plata taxelor ca pe o corvoadă, ci ca pe soluție la care pot apela în situațiile de urgență.
  • Cultivarea iubirii pentru natură. Suedia este o țară absolut superbă. Având în vedere apele, pădurile și vegetația care se copleșesc cu frumusețea lor, nici nu-i de mirare că suedezii adoră să fie în mijlocul naturii. Tocmai de aceea, între sfârșitul lui februarie și începutul lui martie, suedezii primesc o vacanță numită sportlov, cu scopul de a petrece cât mai mult timp în aer liber. Totodată, au ceea ce se numește regula celor trei “R” – Reutilizare, Reîncărcare, Reciclare, fiind astfel încurajați să protejeze mediul înconjurător și să militeze pentru sustenabilitate.

Acestea sunt lucrurile frumoase pe care le-am avut de spus despre Suedia. Merg acum să mai descopăr și altele.

1

Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii – Meik Wiking

Sursa foto: pinterest.com

Știam că alegând o carte după modul în care arată mă va face suspectă de o formă de superficialitate. Cu toate acestea, m-am lăsat pradă tentației și am achiziționat Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii, semnată de Meik Wiking – CEO al Institutului de Cercetare a Fericirii din Copenhaga.

Sinceră să fiu, de multă vreme nu m-am mai bucurat atât de tare ținând în mâini o carte. Îmi place totul la ea. La început, m-au cucerit designul coperții, culorile, calitatea hârtiei folosite și cu imaginile care, conștientizez acum, susțin în întregime mesajul transmis. Apoi, pe măsură ce-am avansat cu cititul, m-am îndrăgostit și de conținutul ei în bogat în informații menite să ne deschidă porțile către o viață mai frumoasă, mai plină de substanță. Continue reading “Mica enciclopedie Hygge. Rețeta daneză a fericirii – Meik Wiking”

2

“Peace from broken pieces”– Iyanla Vanzant

Faptul că “Peace from broken pieces” se odihnește pe noptiera mea nu este nicidecum o întâmplare. Mi-am dorit atât de mult să citesc cartea asta, așa încât mi-am comandat-o repede. Și, mărturisesc, mă simt extrem de norocoasă să o am aproape și să o răsfoiesc ori de câte ori mi-o cere inima.

Pe Iyanla Vanzant am descoperit-o cu ceva timp în urmă, grație unei emisiuni găzduită de Oprah Winfrey. Sunt destul de sceptică în ceea ce-i privește pe cei care împart în stânga și-n dreapta lor cuvinte de self-help ori de dezvoltare personală, însă Iyanla m-a cucerit imediat. Discursul ei sincer, văduvit de truisme și superfluu m-a impulsionat să aflu cât mai multe despre ea și ceea ce face. Iar după ce i-am urmărit cu rigurozitate postările de Facebook, video-urile de pe Youtube și aparițiile TV, am decis că e musai să-i citesc și cărțile. Continue reading ““Peace from broken pieces”– Iyanla Vanzant”

4

„Lumina dintre oceane”: cartea și filmul

Lumina dintre oceane

Tocmai am terminat de citit „Lumina dintre oceane” (în engleză The light between oceans), roman semnat de scriitoarea australiancă M.L. Stedman. O carte minunată, îndrăznesc să spun, pentru care îi sunt pe deplin recunoscătoare Ralucăi. Un om frumos cu care mă bucur să împart aceeași pasiune – cititul.

Credibilă și extrem de bine închegată, cartea asta e un carusel de emoții. Povestea, plină de ups and downs, e una care te face să suspini, să te bucuri și să plângi odată cu personajele ei. În cele peste 400 de pagini este urmărită, pas cu pas, viața lui Isabel și a lui Tom Sherbourne – un cuplu văduvit de fericirea de a avea copii. Continue reading “„Lumina dintre oceane”: cartea și filmul”

2

“Ce se întâmplă în iubire” – Alain de Botton

Ce se intampla in iubire - Alain de Botton

“Ce se întâmplă în iubire” e o carte-cadou, venită din partea unui om despre care pot spune că-mi intuiește cu succes chiar și plăcerile în materie de lectură.

N-am rezistat curiozității, e drept, și m-am înfruptat din ea de îndată ce am primit-o. Însă doar puțin, restul de pagini animându-mi lunga așteptare a zborului către Scoția câteva zile mai târziu. Și, cu toată sinceritatea, mărturisesc că am savurat fiecare cuvânt și fiecare frază în parte. Am subliniat zeci de paragrafe și am întors colțul foii acolo unde mi-am propus să revin cu vederea. Continue reading ““Ce se întâmplă în iubire” – Alain de Botton”

3

“Viata de poveste a lui A.J. Fikry” – o carte de povest(e)it

The Collected Works of A.J. Fikry by Gabrielle Zevin

Există cărţi premiate, lăudate, dar care îţi spulberă toate speranţele de cititor pe care le-ai investit, la început,  în ele. Şi asta pentru că nu rezoneză cu tine în niciun fel. Dar sunt şi cărţi pe care le găseşti întâmplător, de la care nu ai nicio aşteptare și, totuși, reuşeşc să-ţi scrijelească în inimă şi minte o mulţime de idei, emoţii şi gânduri frumoase. Ei bine, din cea de-a doua categorie face parte şi Viaţa de poveste a lui A.J. Fikry, scrisă de Gabrielle Zevin.

Poate că-s subiectivă, însă cartea asta are toate ingredientele unei lecturi care îţi “lasă gura apă”. Îmbibată în emoţii şi amuzantă pe alocuri, Viaţa de poveste a lui A.J. Fikry e un soi de prăjitură dulce-acrişoară. Exact ca viaţa. Continue reading ““Viata de poveste a lui A.J. Fikry” – o carte de povest(e)it”

2

VIAȚA MEA ÎN PUBLICITATE – CARTEA DE CĂPĂTÂI A ADVERTISINGULUI

Sursa foto: publica.ro

”The love of work can be cultivated just like the love of play.”

Claude Hopkins

Pe Claude Hopkins l-am cunoscut în urmă cu un an, mai exact atunci când, din una în alta, am ajuns față în față cu ceea ce urma să aflu că e punct de reper în advertising: ”Viața mea în publicitate”. Și, cu toate că întâlnirea mea cu această carte s-a consumat rapid, în doar câteva ore, zilele trecute mi-am reîntors privirea către ea cu aceeași nădejde a omului convins că, uneori, pentru a merge mai departe trebuie să faci doi pași înapoi. Și, sinceră să fiu, tare bine mi-a prins.

Întâi de toate, e musai să vă spun că această carte nu se aliniază nicidecum stilului plat, rigid în care v-ați obișnuit, cu siguranță, să lecturați alte cărți de publicitate. Iar mie mi-au fost de ajuns câteva rânduri pentru a mă convinge că într-adevăr așa este. Spre bucuria mea, n-am găsit un manual amorf, ticsit cu teorii plictisitoare și nici un rețetar menit să desconspire ingredientele unui ad de succes. În schimb, am descoperit cronica unei vieți de om scrise sub imperiul puterii propriului exemplu. Continue reading “VIAȚA MEA ÎN PUBLICITATE – CARTEA DE CĂPĂTÂI A ADVERTISINGULUI”

„PĂŞUNILE RAIULUI” – LUMEA DE DINCOLO DE APARENŢE

Sursa foto: elefant.ro

Recunosc. Nu obişnuiesc să-mi aleg cărţile după reputaţia de bestseller pe care şi-au câştigat-o, nici după titlul pe care-l poartă, ci mai degrabă după lecţiile pe care însumează. Însă cartea lui John Steinbeck – „Păşunile Raiului” – a fost excepţia de la regulă.

Mi-a ademenit instant privirea şi a născut în mintea mea tot felul de ipoteze cu privire la firele narative, scenariile şi arhitecturile de personaje pe care le-ar putea adăposti. Iar faptul că are puterea de a-l pune pe cititor să-şi exerseze imaginaţia încă de la cuvintele de pe prima copertă, o aşază pe raftul cărţilor pe care le “guşti”, iar apoi le dai prietenilor cu titlu de recomandare. Continue reading “„PĂŞUNILE RAIULUI” – LUMEA DE DINCOLO DE APARENŢE”

“FEMEIA CARE NU SE MAI TEMEA DE ÎMBĂTRÂNIRE” – MIC ÎNDREPTAR DE FERICIRE

Sursa foto: elefant.ro

Da, iubesc cărţile! Şi sunt atât de multe motive ce mă împing să afirm asta, încât aş putea să populez un prim volum din seria “Confesiunile unui dependent de lectură”. Le iubesc pentru escapdele de la orice oră şi pentru iluziile cu gust dulce-amărui. Le iubesc pentru visurile ce le sădesc în mine şi pentru bucuria cu care îmi colorează cerul fiecărei zile. Dar mai ales, le iubesc pentru că aduc la malul conştiinţei noastre lucruri pe care le grăbim cu privirea şi perspective mai însorite din care să privim lumea.

Ei bine, o astfel de carte este şi „Femeia care nu se mai temea de îmbătrânire”. Povestea întâlnirii noastre nu vădeşte nimic special, e drept, însă relaţia pe care am clădit-o de-a lungul celor 200 de pagini e una cât se poate de puternică, de intimă, şi am convingerea că va reuşi să ţină piept timpului. Pentru că da, cred cu înflăcărare că între cititor şi lecturile sale se poate naşte o legătură şi o complicitate capabile să o egaleze pe cea dintre doi oameni. Continue reading ““FEMEIA CARE NU SE MAI TEMEA DE ÎMBĂTRÂNIRE” – MIC ÎNDREPTAR DE FERICIRE”

“SUMA ZILELOR” – O LECTURĂ DE FAMILIE

Sursa foto: pinterest.com

Recunosc! Despre cărţile pe care le citesc, obişnuiesc să scriu cu efuziune de copil la o distanţă de câteva ore sau zile. Însă în cazul cărţii ce face subiectul acestui articol, distanţa s-a măsurat într-un şirag de săptămâni în zodia frământărilor. Un timp în care am făcut ordine în idei şi mi-am căutat curajul. Nu îmi este atât de uşor să aşez în cuvinte frumuseţea, esenţele şi adâncimea trăirilor pe care le-am explorat cu fiecare pagină în parte. Şi, cu toate acestea, mă încumet.

Dar acum, înainte de a vă împărtăşi detalii legate de povestea ilustrată în “Suma zilelor”, inima îmi dictează să fac altceva. Să vorbesc puţin despre omul care semnează această carte. Şi, ce poate fi mai frumos decât să mă supun vocii interioare, nu? Continue reading ““SUMA ZILELOR” – O LECTURĂ DE FAMILIE”