ÎNTÂLNIRE CU MATURITATEA

Sursa foto: pinterest.com

Maturitatea nu vine odată cu anii ce se aştern peste noi. Faptul că am atins un anumit prag de vârstă nu garantează nimănui că suntem mai serioşi sau mai înţelepţi. Nu înseamnă că am devenit capabili să luăm deciziile potrivite, că am învăţat în sfârşit să ne asumăm ceea ce facem sau că putem distinge clar între lucrurile care contează şi cele secate de valoare.

Sunt oameni care la 30 de ani cutreieră pe drumurile vieţii, pentru că nu şi-au stabilit încă o destinaţie precisă. Oameni care se avântă în fapte înainte de a pune pe cântar consecinţele şi care cred cu naivitate că pentru a obţine ceva e de ajuns să-ţi doreşti. Sunt oameni care, în ciuda numeroaselor primăveri trăite, continuă să facă slalom printre angajamente şi să-şi investească timpul în nimicuri sau în persoane care îi dezavantajează. Continue reading “ÎNTÂLNIRE CU MATURITATEA”

FERICIRE LA TIMPUL PREZENT

Sursa foto: pinterest.com

Eu sunt fericit(ă)

Tu eşti fericit(ă)

El/Ea este fericit(ă)…

Despre fericire la timpul prezent vorbim tot mai rar.

Societatea defectă în care trăim, viaţa îmbibată în griji şi rivalităţile (inutile) ne-au împins pe mulţi dintre noi către miezul credinţei că fericirea aparţine viitorului. Că poţi fi fericit abia după ce ţi-ai construit o carieră pe care nici un cutremur de 9 pe Richter nu o zdruncină, o casă asemeni celor după care oftezi când răsfoieşti Vogue Living Magazine şi o (nouă) familie. Ca şi cum fericirea ar fi un desert pe care îţi îngădui să-l savurezi doar la capătul mai multor luni de antrenamente istovitoare şi diete draconice. Continue reading “FERICIRE LA TIMPUL PREZENT”

„PĂŞUNILE RAIULUI” – LUMEA DE DINCOLO DE APARENŢE

Sursa foto: elefant.ro

Recunosc. Nu obişnuiesc să-mi aleg cărţile după reputaţia de bestseller pe care şi-au câştigat-o, nici după titlul pe care-l poartă, ci mai degrabă după lecţiile pe care însumează. Însă cartea lui John Steinbeck – „Păşunile Raiului” – a fost excepţia de la regulă.

Mi-a ademenit instant privirea şi a născut în mintea mea tot felul de ipoteze cu privire la firele narative, scenariile şi arhitecturile de personaje pe care le-ar putea adăposti. Iar faptul că are puterea de a-l pune pe cititor să-şi exerseze imaginaţia încă de la cuvintele de pe prima copertă, o aşază pe raftul cărţilor pe care le “guşti”, iar apoi le dai prietenilor cu titlu de recomandare. Continue reading “„PĂŞUNILE RAIULUI” – LUMEA DE DINCOLO DE APARENŢE”

IUBIREA LA DISTANŢĂ

Sursa foto: pinterest.com

Nu e uşor să ai o relaţie la distanţă. În timp ce omul pe care-l iubeşti urcă în avion, tu te îmbărbătezi cu gândul că veţi continua să vorbiţi la fel de des ca înainte. Că vă veţi povesti în amănunte tot ce vi se întâmplă, şi astfel veţi reuşi să păcăliţi distanţa.

Iar în primele zile nu e chiar atât de rău cum ţi-ai imaginat că va fi. Tu îi înşiri fără pauze ce ai mai făcut, iar celălalt îţi expune în cuvinte, fotografii şi video-uri de câteva secunde noua lui viaţă. Te entuziasmezi în acelaşi ritm cu el şi începi să visezi la ziua în care te va plimba de mână în toate locurile minunate despre care ţi-a tot spus. Continue reading “IUBIREA LA DISTANŢĂ”

“FEMEIA CARE NU SE MAI TEMEA DE ÎMBĂTRÂNIRE” – MIC ÎNDREPTAR DE FERICIRE

Sursa foto: elefant.ro

Da, iubesc cărţile! Şi sunt atât de multe motive ce mă împing să afirm asta, încât aş putea să populez un prim volum din seria “Confesiunile unui dependent de lectură”. Le iubesc pentru escapdele de la orice oră şi pentru iluziile cu gust dulce-amărui. Le iubesc pentru visurile ce le sădesc în mine şi pentru bucuria cu care îmi colorează cerul fiecărei zile. Dar mai ales, le iubesc pentru că aduc la malul conştiinţei noastre lucruri pe care le grăbim cu privirea şi perspective mai însorite din care să privim lumea.

Ei bine, o astfel de carte este şi „Femeia care nu se mai temea de îmbătrânire”. Povestea întâlnirii noastre nu vădeşte nimic special, e drept, însă relaţia pe care am clădit-o de-a lungul celor 200 de pagini e una cât se poate de puternică, de intimă, şi am convingerea că va reuşi să ţină piept timpului. Pentru că da, cred cu înflăcărare că între cititor şi lecturile sale se poate naşte o legătură şi o complicitate capabile să o egaleze pe cea dintre doi oameni. Continue reading ““FEMEIA CARE NU SE MAI TEMEA DE ÎMBĂTRÂNIRE” – MIC ÎNDREPTAR DE FERICIRE”

TU ȘTII CINE EȘTI CÂND TE PRIVEȘTI ÎN OGLINDĂ?

Sursa foto: stylishwife.com

Noi, oamenii, suntem un paradox. Din mai multe puncte de vedere. Însă ce mă intrigă deseori e discreptanța între capacitatea noastră de a ajunge la o destinație anume, oricât de întortocheat ar fi drumul, și neputința de care dăm dovadă de fiecare dată când trebuie să găsim calea către noi înșine. Și asta, indiferent că suntem nevoiți să căutăm un răspuns în adâncul nostru, o soluție sau o oază de liniște.

Chiar dacă unii dintre noi nu excelem deloc la capitolul orientare în spațiu reușim, cumva, să bifăm punctul terminus al destinației. Ne descurcăm cu brio atunci când trebuie să vizităm atracțiile turistice ale celor mai importante metropole ale lumii, în ciuda faptului că harta ni se pare indescifrabilă, iar ceilalți nu înțeleg un cuvânt din ceea ce spunem. Atunci când trebuie să găsim noua locuință a celui mai bun prieten, cu toate că direcțiile lui sunt atât de vagi încât nu ne folosesc la nimic. Sau când GPS-ul mașinii o ia complet razna și ne conduce pe un traseu total necunoscut. Continue reading “TU ȘTII CINE EȘTI CÂND TE PRIVEȘTI ÎN OGLINDĂ?”

MIC TRATAT DESPRE SINGURĂTATE

Sursa foto: pinterest.com

Până acum ceva timp mi-a fost greu să renunţ la anumite lucruri personale. Chiar dacă eram conştientă că şi-au ieşit din uz, că nu mă mai reprezintă, iar prezenţa lor ar însemna o risipă de spaţiu, aruncarea sau, după caz, donarea lor era întotdeauna dureroasă. Ca şi cum despărţirea asta nu m-ar fi văduvit doar de titlul de proprietar, ci şi de un strat profund al fiinţei mele.

Iar sentimentul ăsta de gol m-a încercat chiar şi atunci când, după zile sau luni de zitări, am decis să spun adio oamenilor cu care mi-am împărţit pentru o vreme viaţa. Şi, din câte am observat, nu sunt singura. Perspectiva de a rămâne în compania propriei persoane ne împinge pe mulţi dintre noi să prelungim termenul de valabilitate al relaţiilor în care ne aflăm la un moment dat, chiar dacă iubirea s-a consumat deja sau există semne clare de incompatibiliatate. Continue reading “MIC TRATAT DESPRE SINGURĂTATE”

UNEORI TU ÎȚI EȘTI DE AJUNS

Sursa foto: oprah.com

În economia unei zile, a fi mulțumit cu ceea ce ai nu se rezumă întotdeauna doar la apartamentul în care locuiești, la jobul pentru care te trezești dis-de-dimineață ori la hainele care îți populează dressing room-ul. Uneori, această mulțumire derivă din armonia în care trăiești cu tine însuți și cu alegerile pe care le-ai făcut.

Cu vreo câțiva ani în urmă, într-un interviu acordat celebrei Oprah Winfrey, Sue Monk Kidd – autoarea bestseller-ului The Secret Life of Bees – făcea o afirmație pe care astăzi o găsesc ca fiind un adevăr de-a dreptul revelator. “We have to acknowledge sometimes that this moment is enough, this place is enough, I am enough. And if I never seek another thing, it’s enough.” Cu alte cuvinte, există momente în care trebuie să conștientizăm faptul că ceea ce avem aici și acum este de ajuns. Să ne obișnuim cu ideea că ori de câte ori viața se transformă într-o cursă epuizantă, avem dreptul – asemeni unui maratonist accidentat – să ne retragem pe marginea pistei. Să ne îngăduim câteva clipe de respiro, și să facem asta cu demnitate și cu inima deschisă, în ciuda capitalului de timp și de eforturi investit. Continue reading “UNEORI TU ÎȚI EȘTI DE AJUNS”

1

DESPRE VALENTINE’S DAY, CU SINCERITATE

Sursa foto: pinterest.com

Unii dintre noi asociem luna februarie cu două zile considerate importante: Valentine’s Day şi Dragobete. Iar dacă peste cea din urmă mai putem trece cu vederea, sărbătorirea celei dintâi nu lipseşte din calendarul îndrăgostiţilor. Ca şi cum toate cadourile, surprizele şi declaraţiile de iubire rostite în această zi ar decide viitorul relaţiei lor amoroase.

Dacă nu m-ar îngrijora, zău că nu mi-aş reţine râsul ce mă loveşte ori de câte ori mă gândesc la mişcarea spectaculoasă de forţe care precede Valentine’s Day. Brusc magazinele devin neîncăpătoare pentru bărbaţii împovăraţi de găsirea cadoului perfect, iar saloanele de înfrumuseţare mai frecventate care oricând de partenerele lor. Uneori, mi se pare că se pregătesc pentru un maraton al frumuseţii şi nicidecum pentru o sărbătoare. Continue reading “DESPRE VALENTINE’S DAY, CU SINCERITATE”

DE CE NU ÎI INVIDIEZ PE NOROCOȘI

Sursa foto: pinterest.com

Atunci când vorbim de succesul profesional ori de alte lucruri pe care ni le dorim cu înflăcărare, distingem, de regulă, două căi prin care le putem obține, și anume calea simplă și cea dificilă. Sau, cum ar spune americanii: “the easy way” și “the hard way”. Da, există multe motive pentru care îi iubesc pe aceștia, iar pragmatismul și franchețea pe care fiecare dintre ei o manifestă în relația cu propria lor persoană reprezintă unul dintre ele.

Ei bine, dacă ești suficient de norocos, e mult mai ușor să bifezi acele visuri pe care le-ai așternut pe o listă mentală. Ușile ți se deschid fără a mai fi nevoie să bați în ele asurzitor, exigențele sunt mai puține la număr, iar oportunitățile și oamenii potriviți se ivesc exact atunci când trebuie. Ca și cum toate planetele s-ar alinia perfect astfel încât dorințele tale să devină realitate. Continue reading “DE CE NU ÎI INVIDIEZ PE NOROCOȘI”